Cele mai tacute zile
imi dau tarcoale de la un timp
parca privite prin lupa sunt intamplarile prin care trec
mici nimicuri capata proportii epopeice
varful ascutit al creionului se rupe
un sambure de maslina cade din farfurie
clipa de clipa un hercule liliputan se lupta cu dihaniile marii
ma vad ancorand intr-un port nestiut
cu un nasture aurit in mana intreb
marinarii intalniti unde-i hlamida imparateasca
de unde fost-a smuls si unde taramul
in care o pot regasi dar toti ridica din umeri
si tac cu stupoarea de dinainte
de a fi existat cuvantul