Aceasta carte a fost conceputa ca o analiza (si reconstructie) a diferitelor supozitii teoretice ale controversei politice, aparute dupa 1989, legata de problemele identitatii, legitimitatii si societatii civile in Romania.

Acest volum isi propune sa reconstruiasca disputa istorica din spatiul public romanesc intre individualism si colectivism, dintr-o perspectiva normativista. Presupozitia centrala este ca aceasta disputa a fost desfasurata in mod sistematic in termeni gresiti. Nu poti identifica liberalismul in bloc cu individualismul, intrucat liberalismul se refera la autonomia individuala si la legalitatea morala a indivizilor.

Aceasta inseamna ca indivizii isi aleg singuri scopurile si ca trebuie sa fie tratati in mod egal din perspectiva legilor si aranjamentele sociale. Cum nu poti identifica colectivismul in bloc ca un soi de stat final care va trebui sa realizeze un bine general. O asemenea perspectiva este specifica utopiilor sociale din secolul XX, comunismul si fascismul.

Nu exista un bine general, intrucat indivizii au propriile viziuni despre bine care sunt deseori conflictuale. Important este sa analizam in mod specific fiecare concept despre bine, individual sau colectiv, si sa intelegem ca doar apelul la drepturi poate fi unul neutru sau impartial cand viziunile individuale despre bine intra in conflict. Desigur, aceasta perspectiva este partiala, alte directii putand fi complementare si fertile.