Volumul este o cercetare complexă, echilibrată și cu certe elemente de originalitate, de o reală actualitate și valoare științifică. Autorul face o incursiune și o analiză amplă asupra subiectului, cu o structura detaliată – nu mai puțin de 12 capitole plus unul de considerații finale foarte consistente. Autorul aduce in discuție mai multe dihotomii generate în și de pandemie, cea dintre sănătatea mentală (afectată de izolarea socială și distanțarea fizică ) și bunăstarea populației; apoi cea dintre progres (comunicarea digitală, dezvoltarea vaccinurilor și a terapiilor antivirale) și rezistența la schimbare (discurs anti-știință și teorii ale conspirației); și poate cea mai importantă dihotomie – după cum subliniază autorul – a fost cea dintre medici și politicieni, deoarece „Medicii au susținut adesea necesitatea unor măsuri stricte de sănătate publică, în timp ce politicienii au fost reticenți să le impună”. Teama si panica au însoțit procesul de comunicare din mass-media, iar diferiți (de)formatori de opinie au colportat știri diverse, alarmiste, astfel încât era greu sa discerni între adevăr (știri documentate riguros) si minciuna (fakenews).