În „testament”, unchiul Serenus menţionează doar atât, cu privire la „capodopurile" sale: „Nu ţin să fie publicate. Dar nici nu mă opun. Nepotul meu va face cum va crede el de cuviinţă.” Am „crezut de cuviinţă” să încep cu publicarea acestui volum de „romane”. E un volum nedatat, dar scris spre sfârşitul vieţii.

Îmi povestise la o cină, râzând „sardonic”, câteva scene dintr-o „carte de bazaconerii, o culegere de romane-haiku, de care m-am apucat zilele acestea”. Apoi mi-a ţinut o mică prelegere despre acest nou gen literar „inventat pentru cititorul zilelor noastre, grăbit, dar în acelaşi timp însetat de profunzime, incult, dar cu un simţ estetic mult mai dezvoltat decât la cititorii din secolele trecute”. Inutil să spun că n-am intervenit deloc în texte. Alesesem ca titlu iniţial Romanele unchiului Serenus, dar editorul m-a convins să renunţ şi să accept titlul actual. Să dăm cezarilor ce-i al cezarilor!
Cristian Bădiliţă
11 iunie 2015

Cele 33 romane-haiku pulsând între copertele acestei cărți parabolă-pamflet-poem sunt tot atâtea reacții ale unei conștiințe ultragiate de formele înșelătoare pe care le îmbracă „adevărul” – fie el cel filozofic, fie el cel religios, fie el cel literar, fie el cel moral. Dacă și-ar fi scris autobiografia de suflet, Don Quijote nu ar fi făcut-o altfel decât ne-o împărtășește astăzi Cristian Bădiliță pe a sa. Tatăl ar dori să-i dea dreptate Fiului care-i spune „Papa, les méchants sont partis, les méchants sont partis, je les ai chassés”, dar nu o face spre a nu spori minciuna lumii.
Dorin Tudoran

Scrise cu acuratețe borgesiană, romanele-haiku ale lui Cristian Bădiliță își schimbă, spre final, haina parabolică, pentru a adapta un ton ludico-profetic, punctat de amărăciune sarcastică și umor. Avem de-a face cu o carte fascinantă, ce se citește parcă de la sine, o carte cu multiple înțelesuri și un sens pierdut în labirintul propriilor noastre întrebări și utopii.
Nichita Danilov

Un text absolut minunat şi uimitor. N-am întâlnit niciodată un asemenea stil de povestire care te lasă cu respiraţia tăiată, la propriu. Cărţile lui Cristian Bădiliţă ar trebui să se vândă împreună cu măşti de oxigen.
Alice Năstase Buciuta