Literatura rusă contemporană ne-a obişnuit cu scene atroce, dar nici un alt autor n-a mers atât de departe ca Vladimir Sorokin. Inimile celor patru (1993) este textul în care Sorokin experimentează mai mult ca oricând, punând la încercare rezistenţa hârtiei, dar şi a personajelor de hârtie, sângele lor înroşind complet atmosfera cărţii; poate cel mai sângeros roman realist pe timp de pace