Volumul pe care Muzeul Național Cotroceni îl propune spre lectură este alcătuit din articole și studii cu caracter științific ce au fost propuse spre publicare de către specialiștii care au participat la secțiunea „Interbelicul o perioadă a contrastelor” din cadrul Colocviului Național de Istorie, ediția a XXVI-a, cu participare internațională, care a avut loc la București, în perioada 21-22 mai 2024.

Evenimentele istorice pe care statele europene le-au cunoscut în anii '20 și '30 ai secolului XX au reflectat frământări, conflicte și rupturi majore. Primul Război Mondial a fost rezultatul acumulărilor tensiunilor care s-au reflectat atât în interiorul societăților europene cât și între statele naționale. // Războiul a consfințit dispariția a trei imperii multinaționale: Țarist, Austro-Ungar și Otoman și apariția a mai multor state naționale sau reîntregirea altora. // În perioada interbelică s-au declanșat sau acutizat conflictele între țările democratice, care doreau instaurarea păcii în lume și a unui sistem de reguli internaționale și cele revanșarde ce doreau redesenarea frontierelor.

Presiunea exercitată de țările învinse, la care s-a adăugat exacerbarea naționalismelor și a ideologiilor, au condus la o schimbare progresivă a regimurilor politice democratice liberale și alunecarea pe panta antidemocratică, specifică regimurilor autoritare și totalitare. Țări precum URSS, Italia, Germania, Spania, Portugalia, etc rând pe rând au adus la putere partide care au promovat ideologii totalitare de extremă stângă sau de extremă dreaptă, care au impus regimuri autoritare și totalitare.

Această transformare politică a fost anticamera pentru declanșarea proceselor de distrugere a conceptului Păcii de la Versailles care fusese enunțat și aplicat la încheierea Marelui Război, ce prevedea crearea statelor națiune și impunerea unui sistem de relații internaționale fondate pe reguli. // În cadrul volumului se regăsesc contribuțiile a 21 de specialiști din țară și din străinătate, respectiv din Italia și Albania, care activează în mediul universitar sau institute de cercetare, în domenii precum: istorie, științele politice, filosofie, demografie și sociologie.