Filosofii morali au facut apel in mod insistent la experimente mintale. Adesea au postulat stari ideale (de exemplu, o cetate perfecta, o societate in care exista egalitate sau dreptate ideala) in raport cu care este evaluata lumea reala. Cartea cuprinde o critica extinsa si complexa a metodei idealului si ne invita sa rezistam ispitei de a judeca totul prin apelul la principii si legi abstracte, la constructii eterice. Caci contextul, situatiile concrete, chiar persoanele individuale, ne pot ghida practic pentru a face judecati corecte si eficiente. Si nu e nevoie sa avem in minte lumea cea mai buna pentru a cladi o lume mai buna.