Cartea prezintă perioada anilor 1918-1948, în care România a parcurs o evoluţie extrem de rapidă, de importantă şi contradictorie, care merită să fie cunoscută de toţi cei interesaţi de propriul trecut, de înţelegerea locului şi a rolului românilor în istoria Europei şi în cea universală. În 1918 s-a realizat România Mare, în 1940 s-a produs o prăbușire teritorială, ameliorată, parțial, în 1945. De la votul cenzitar s-a trecut la cel universal; regimul democratic a sucombat după 20 de ani, când s-a instaurat un regim de autoritate monarhică, urmat de altele, de esență totalitară. În România s-a realizat cea mai cuprinzătoare reformă agrară din Europa în 1921, iar în 1945 o alta, cu puternice conotații politice. Viața de zi cu zi și mentalitatea oamenilor s-au modificat substanțial comparativ cu secolul anterior. Au apărut noi probleme, între care cea a raporturilor între minoritari și majoritari, între individ și autoritatea publică. Toate acestea și multe altele sunt adresate cu claritate și luciditate. Din fiecare pagină transpare o preocupare constantă pentru adevărul istoric deoarece autorul nu prezintă numai părțile luminoase ale trecutului nostru, ci și pe cele problematice.
Cartea cuprinde fotografii de epocă și portrete a personalităților importante ale perioadei prezentate. De asemenea, cuprinde o valoroasă anexă cu documente de epocă reprezentative și un index.
„Viața trecută a poporului român este plină de întâmplări de toate felurile, de la munca de fiecare zi la petreceri pline de fast, de la războaie nimicitoare la înălțarea de impresionante biserici, de la scrierea cărților la horele cântate și jucate de fete și flăcăi, de la iubiri și doruri la uri și plângeri, de la dărnicie la egoism etc. Românii și-au trăit viata așa cum au putut, nici mai bine și nici mai rău decât alții. Nu există popoare cu istorii bune și altele cu istorii rele, nici popoare cu trecut curat ca lacrima și plin numai de fapte bune, față în față cu altele, condamnate să facă numai rele și să fie urâte, ci există pur și simplu popoare egale, care trebuie respectate. Ca sa putem întelege și face acest lucru, trebuie să cunoaștem trecutul nostru și al celor din jur. Faptul nu ne va ajuta prea mult să prevedem viitorul – cum mai cred unii –, dar ne va face mai înțelepți și ne va pregăti să înțelegem mai bine și să prețuim viața pe care o trăim.”
Ion Aurel-Pop, președintele Academiei Române