O poveste de dragoste plasata in 1867, scrisa in stilul unui Thackeray necenzurat si emancipat. (The Times)
Cel mai cunoscut roman al lui Fowles, Iubita locotenentului francez, a fost publicat intr-un moment cind sentimentele fata de libertatea politica si cea sexuala, discutate in ultimul capitol, atinsesera o intensitate maxima. Plasata in jurul anului 1867, actiunea romanului pune in cumpana libertatea viziunii de la sfirsitul anilor ’60 ai secolului al XX-lea cu atitudinile severe ale perioadei victoriene din urma cu o suta de ani.
Romanul evoca in chip convingator atmosfera acelor „certitudini de fier”, a conventiilor rigide, a emotiilor reprimate, reactualizind unele modalitati caracteristice ale naratiunii victoriene. De fapt, succesul la public a fost explicat si prin dexteritatea cu care Fowles minuieste o intriga intru totul conventionala: triunghiul alcatuit din Charles, logodnica lui, suava Ernestina, si misterioasa straina Sarah Woodruff reprezinta o formula familiara, deseori folosita, a naratiunii al carei moment culminant, indelung aminat, sporeste si mai mult interesul cititorului.
O opera de arta splendida, lucida, care ofera cititorului satisfactii profunde, o carte pe care doresti sa o recitesti aproape imediat dupa ce ai incheiat-o
New Statesman