Barcelona anilor 1920. Un tânăr scriitor obsedat de o iubire imposibilă primeşte, din partea unui editor misterios, oferta de a scrie o carte cum n-a mai existat, în schimbul căreia i se promite nu doar o avere, ci mai mult de-atât. În stilul său plin de strălucire, de o precizie narativă impecabilă, autorul romanului Umbra vântului ne transpune din nou în Barcelona începutului de secol XX şi în Cimitirul Cărţilor Uitate, oferindu-ne un roman cu o intrigă captivantă, o poveste de dragoste imprevizibilă şi o cursă printr-un labirint de taine unde magia cărţilor, pasiunea şi prietenia se împletesc într-o naraţiune magistral

Carlos RUIZ ZAFÓN (1964‑2020) a fost unul dintre cei mai apreciaţi scriitori spanioli ai generaţiei sale. A lucrat în publicitate şi a colaborat la reviste prestigioase, precum La Vanguardia sau El País. Pentru câţiva ani, a locuit la Los Angeles, scriind scenarii de film. Şi‑a început cariera literară în 1993, cu o carte pentru copii, Prinţul din negură (Polirom, 2011, 2015, 2017), pentru care i s‑a decernat Premiul Edebé. I‑au urmat romanele Palatul de la Miazănoapte (1994; Polirom, 2011, 2015, 2017), Luminile din septembrie (1995; Polirom, 2012, 2017), Marina (1999; Polirom, 2010, 2013, 2018), Umbra vântului (2001; Polirom, 2005, 2013, 2023), distins cu Prix du Meilleur Livre Étranger în 2004, şi Jocul îngerului (2008; Polirom, 2009, 2013, 2023). În anul 2011 a apărut Prizonierul cerului (Polirom, 2012, 2013), iar în 2016, Labirintul spiritelor (Polirom, 2018). În 2020 a publicat volumul de povestiri Oraşul de abur (Polirom, 2022), cu care şi‑a luat rămas-bun de la cititorii săi.