15 iulie 1942, miercuri Tine minte ziua aceasta; tine‑o bine minte. O sa le povestesti generatiilor care vin. De astazi, de la ora 8, am fost inchisi in ghetou. Acum locuiesc aici. Lumea este despartita de mine si eu sunt despartita de lume. Renia este o tanara care viseaza sa devina poeta. Dar e 1939, iar Renia este evreica si traieste in Polonia. Cand Rusia si Germania ii invadeaza tara, lumea Reniei se naruie. Separata de mama sa, se adaposteste la bunici, de unde fuge apoi pentru a scapa de raidurile aeriene nocturne, observa disparitia altor familii de evrei si, in final, este martora la crearea ghetoului. Insa alaturi de teroarea razboiului, exista si frumusete. Renia isi gaseste vocea de scriitoare si se indragosteste. Ea si Zygmunt se saruta pentru prima data cu cateva ore inainte ca nazistii sa ajunga in orasul ei natal. Si tot Zygmunt va scrie ultima insemnare in jurnalul Reniei.

Redescoperit recent, după șaptezeci de ani, Jurnalul Reniei este deja considerat o lucrare clasică a literaturii Holocaustului. Scris cu o claritate și o măiestrie care amintesc de Anne Frank, Jurnalul Reniei este o mărturie extraordinară atât pentru ororile războiului, cât și pentru viața care poate exista chiar și în cele mai întunecate vremuri.

„Renia Spiegel, o tânără cu atâta poftă de viață și cu un deosebit talent de a descrie în proză și în versuri frumusețea lumii din jur, a fost lipsită printr-­un glonț de ceea ce-­și dorea cel mai mult: un viitor... Cei care au păstrat jurnalul și cei care l-au tipărit au «salvat-o». Nu au putut s-­o smulgă din mâinile destinului ei crud. Și nici nu au putut să-­i dea viitorul pe care și-l dorea atât de mult. Dar au salvat-o de durerea suplimentară de fi uitată.“ Deborah E. Lipstadt

„Uimitor... O nouă contribuție inestimabilă la literatura Holocaustului.“ Smithsonian Magazine