Dar, spre deosebire de alţi adolescenţi de vârsta lui, el ţine un jurnal de un haz nebun, ce devine o cronică a dezastrelor la care îl supune viaţa. Iubita l-a părăsit, mama are un amant, câinele a fugit de-acasă, iar cei de la BBC – în ciuda insistenţelor sale – nu vor nici în ruptul capului să-i publice poeziile. Cu cât disperarea e mai mare, cu atât însemnările sunt mai amuzante.

De o sinceritate cuceritoare, vocea tânărului Adrian a atras milioane de cititori, încă de la prima apariţie a Jurnalului, în epoca Thatcher.