Thorsten Gatzky, Markus Heber, Rüdiger Hobohm, Herbert Meyerhöfer, Georg Ott, Petra Singer, Günter Vogel şi Andreas Weileder

„E oare limba greacă «moartă», cum spun unii, doar pentru că nu se mai vorbește azi? Sau e, de fapt, cea mai vie, pentru că din ea au rodit limbile moderne ale Occidentului?

Limba greacă este fundamentul pe care s-a ridicat civilizația mare a lumii. Ea este, până la urmă, limba noastră universală. Fără etimologiile eline, mintea noastră nu poate gândi până la capăt. Fără ea n-ar exista filozofia și nici vocabularul științelor moderne.

Gândirea începe cu buna cunoaștere a gramaticii unei limbi, cu corecta punere laolaltă a cuvintelor, cu «sintaxa». La greci, sýntaxis trimitea la orice punere în ordine. De la ordonarea unei societăți la așezarea soldaților în formațiunea de luptă și până la ordinea ideală a cuvintelor – totul era «sintaxă». Syntaxa elină este cel mai rafinat instrument de gândire, iar limba greacă este, neîndoielnic, gloria spiritului universal.

Nu găsesc cuvintele potrivite pentru a-i mulțumi lui Ștefan Colceriu. Prin cel mai inteligent și plăcut manual de limba elină tradus în română, el mă face să cred că e posibilă o renaștere a științelor umaniste în oropsitul nostru învățământ.

Îi mulțumesc pentru darul pe care ni l-a făcut!“ — GABRIEL LIICEANU

Kairos ne dovedește că greaca veche se poate învăța ca orice limbă modernă. După parcurgerea acestui manual, vom avea acces la orice text al elenismului antic. Cele 95 de lecții – 50 în primul volum, 45 în cel de-al doilea – au, spre deosebire de orice alt manual de greacă, avantajul că:

• se adresează unui public de vârste foarte variate, începând cu elevii de gimnaziu și de liceu
• sunt dozate egal de la început la sfârșit, respectând principiul celor trei pagini: una de text și de exerciții, două, aerisite, de vocabular și gramatică
• au o concepție unitară: textele nu sunt trunchiate, ci prezintă integral câte un mit, o anecdotă, o idee filozofică, exemplifică noțiunile de gramatică noi, le recapitulează constant pe cele anterioare și introduc cuvintele treptat după o savantă cunoaștere a frecvenței celor mai relevante din literatura greacă
• sunt grupate, de regulă câte patru sau câte opt, pe provinciile Greciei antice, prin care suntem invitați să călătorim. Este și o călătorie în timp, și o călătorie printre idei, începând cu Creta răpitei Europa și sfârșind cu Atena lui Socrate
• sunt atât de bine concepute încât doar din textul lecției în greacă dobândim toate noțiunile necesare pentru o anumită chestiune de civilizație greacă; astfel, obișnuita „barbologie“ istorico-mitologică în limba maternă devine inutilă
• au mereu trimiteri precise la spațiul cultural european, al cărui fundament este Grecia antică.