După cum a observat Fanon, rațiunea are prostul obicei de a părăsi scena pe care intră el, ca reprezentant al negrului. Fără îndoială, e o situație cu care se confruntă azi şi est-europenii şi alți europeni „periferici” atunci cînd intră în triumviratul Europei Occidentale reprezentate de Franța, Germania şi Marea Britanie. Standardele se schimbă. Cărțile se amestecă. Situația îşi pierde normalitatea. [...] Rasismul, după cum bine înțeleg cei care au suferit şi trec prin experiența sa, nu e niciodată rezonabil, ci se propune întotdeauna în moduri logice, reci. Rasismul e mereu rațional – spre amărăciunea multor analişti. [...] Cel puțin în termeni morali, albul e o măsură inferioară, regretabilă a umanității. Problema nu poate fi însă ameliorată făcînd pur şi simplu din negru noul standard, în special din cauza faptului că istoria oamenilor negri nu s-a bucurat încă de şansa de a fi chestionată în termeni dincolo de condițiile supremației albe şi ale rasismului antinegru. Ca urmare, sarcina gîndirii e ridicarea standardului umanității, trecînd prin şi dincolo de negru, alb, galben, roşu, de culoarea însăşi, pînă la condițiile standardelor însele.