Cercetările etnografice întreprinse de Sanda Golopenția în zona Maramureșului istoric, unde străvechile obiceiuri și-au păstrat intacte autenticitatea și farmecul de odinioară, repun în circuitul cultural o adevărată comoară de spiritualitate românească: horile femeilor din satul Breb. În acel spațiu, situat la confluența lumilor, tradiția se dovedește statornică și tenace în fața modernității, exprimându-se adesea prin cântecele lirice create și transmise, din generație în generație, de către femei. Nucleul volumului de față, alcătuit dintr-o selecție a horilor culese de Sanda Golopenția și traduse ulterior în engleză, grație unei fructuoase colaborări cu Peg Hausman, prefigurează captivante incursiuni lingvistice, antropologice, etnologice și sociologice, dar și valoroase considerații cu privire la sinuosul proces al transpunerii lor într-o altă limbă. Remarcabila galerie de portrete feminine reliefează o suită de personalități distincte, cu o varietate de repertorii tematice, în care pasiunea se îmbină cu fragilitatea, dezvăluind un orizont lăuntric de o rară frumusețe și sensibilitate.
„Cântecele (horile) adunate în volumul de faţă au fost culese între anii 1970 şi 1980, în satul Breb, situat în Maramureşul istoric. [...] Peg Hausman şi cu mine nu am avut posibilitatea de a traduce repertorii în ansamblul lor, dând astfel cititorului străin posibilitatea de a surprinde modul în care cântecele se aseamănă sau diferă de la o «informatoare» la alta sau, în cazul unei aceleiaşi informatoare, de la o întâlnire la alta. Am optat, aşadar, pentru selectarea şi ordonarea textelor în funcţie de momentele tipice din viaţa unei femei, pe care acestea le tematizează, la care se referă sau pe care le sugerează: anii copilăriei, învățămintele mamei, iubirea adolescentină, iubirea adultă, cu bucuriile şi durerile ei, încrederea şi neîncrederea în iubit, viaţa grea a femeii măritate, maternitatea şi suferinţa, reflecţia asupra vieţii trăite, cu norocul sau nenorocul ei, acceptarea sorţii şi a morţii care se apropie. Volumul regrupează, astfel, cântece de dragoste, cântece de jale, un cântec de leagăn şi chiar un cântec care aduce cu un descântec de urât.”
„Poţi, luniţă, răsări
Dusu-i mândru, n-a zini.
Poţi, luniţă, scăpăta
Dusu-i mândru, n-a-nturna.”
(Poți, luniță, răsări)
„You can rise, o little moon
My love is gone, he will not come.
Little moon, o you can set
My love is gone, he’ll not come back.”
(You can rise, o little moon)
„Implicaţia magică este că apa în care a fost spălat cineva (şi, în special, cea în care a fost îmbăiat întâi un nou-născut) rămâne legată de corpul şi soarta acestuia şi riscă să fie expusă vrăjilor. Mamele trebuie să o arunce «la loc curat», în grădina cu flori etc., pentru a preveni nenorocul copilului. Aruncatul fără grijă în tău ar putea să fi «stricat» norocul – aici, norocul «autoarei» –, expunându-l la aproprierea de către altcineva. Eul liric (pe care îl percep ca aparţinând unei femei mai în vârstă) pare a vorbi în doi peri (tongue-in-cheek) atunci când enunţă o asemenea cauză pentru suferinţele de o viaţă.”
„The magical implication here is that the water in which you were washed (and especially first washed as a newborn) stays connected with your body and fate and can be subjected to witchcraft. Mothers have to throw it in a ‘clean place,’ in the flower garden etc., in order to prevent bad luck for their child. Carelessly throwing it into the pond might have spoiled the good luck here, by allowing the ‘author’s’ initial good luck to be appropriated by somebody else (the cows). The lyrical ‘I’ (whom I perceive as belonging to an elder woman) seems to speak tongue-in-cheek when giving this as the reason for her prolonged suffering.”
„Cele mai multe traduceri necesită revizii numeroase, iar unele vor trebui complet refăcute. Am lucrat deja la vreo douăsprezece şi-ți trimit jumătate din ele: după cum poţi vedea, o mulţime de schimbări au constat în a scurta versul englez şi a-i mări flexibilitatea, astfel încât să mă apropii de concizia şi caracterul direct al textului românesc. Îmi aduc aminte că exprimai deseori preocuparea pentru simplitatea unei comparaţii sau forţa unui contrast care dispăruseră în versiunea engleză; în multe cazuri sper să pot remedia faptul.”
„Most need a lot of revision, and some will have to be completely redone. I have already worked on about a dozen and send you half of them: as you can see, a lot of the changes involved making the English line shorter and more flexible so I could get closer to the concision and the directness of the Romanian. I remember you often expressing your concern that the simplicity of a certain comparison, or the force of a certain contrast, was being dissipated in the English version, so in most cases I hope I have been able to remedy that.”