„Viata Shaykh-ului al-Akbar („Cel mai mare invatator”) este inainte de toate o hagiografie, o hagiologie, in cel mai deplin sens al cuvantului, caci este identica, in fond, practicii spirituale ajunsa la finalul oricarui parcurs initiatic in care realizarea pur metafizica este terminus-ul firesc. Avem toa-te motivele sa consideram biografia „Celui mai mare Maestru spiritual” – Ash-Shaykh al-Akbar, sulṭān al-ʻārifin (Sultanul Cunoscatorilor) – identica acestui „mers pe Cale” initiatic, implinind ceea ce René Guénon numea „realizare spirituala ascendenta si realizare spirituala descendenta”; intr-ade-var, Shaykh-ul nostru nu este un simplu calator, ci este un „pelerin” care se indreapta continuu spre Esenta Adevarului, revarsandu-se apoi ca o ploaie datatoare de viata adevarata asupra oamenilor, asa incat triada graduala „initiabil–initiat–maestru spiritual” prezentata si in textele din aceasta carte devine o realitate complexa, vie, operativa."