Dacă ți-au plăcut: Numele trandafirului, de Umberto Eco, sau Clinamen. Cum a început Renașterea, de Stephen Greenblatt.

O cronică palpitantă a efervescenței intelectuale, plasată în contextul frământărilor politice și religioase ale epocii, geniala carte a lui Ross King, Librarul din Florența, este, în aceeași măsură, o odă închinată cărților și producției de carte, ilustrând trecerea de la manuscris la tipar, prin intermediul vieții unui om extraordinar, pierdut de mult timp în istorie, unul dintre adevărații titani ai Renașterii.

Renașterea în Florența evocă fresce frumoase și clădiri elegante – opera impresionantă a artiștilor și arhitecților desăvârșiți ai orașului, dar la fel de importante pentru secolele următoare au fost geniile de un alt tip: căutătorii de manuscrise, scribii, cărturarii și librarii florentini, cei care au suflat praful de pe un mileniu de istorie și, prin descoperirea și răspândirea cunoștințelor antice au dat naștere unei lumi noi și strălucitoare.

Un astfel de căutător de comori livrești a fost și Vespasiano da Bisticci. Născut în 1422, el a devenit „regele librarilor din întreaga lume“, după spusele unui prieten. Într-o vreme în care toate cărțile erau confecționate manual, timp de patru decenii Vespasiano a produs și a vândut multe sute de volume în librăria sa care s-a transformat, de asemenea, într-un loc de întâlnire pentru dezbateri și discuții. Pe lângă faptul că erau păstrătoarele înțelepciunii antice reprezentate de autori precum Platon, Aristotel și Quintilian, cărțile sale erau opere de artă în sine, copiate de scribi talentați și anluminate de cei mai iscusiți miniaturiști. Printre clienții săi se numărau papi, regi și prinți din întreaga Europă care doreau să-și întărească reputația prin fondarea unor biblioteci magnifice.

Vespasiano își atinsese deja apogeul puterii, fiind recunoscut drept cel mai prolific negustor de cunoaștere din Europa, atunci când și-a făcut apariția o nouă invenție: cartea tipărită. Astfel, la finalul secolului XV, regele librarilor s-a văzut amenințat de această realizare tehnologică de amploare, prin care cărțile produse la prețuri mici ajungeau la cititori care nu și-ar fi permis niciodată unul dintre manuscrisele sale elegante.