Dornica sa se desprinda de trecut, Romania se angajeaza dupa 1918 intr-un proces de regenerare. Aspiratia spre innoire este vizibila in toate domeniile, inclusiv in cel al politicilor culturale, care au drept scop schimbarea elitelor. Intr-o societate agrara in care vechea elita era una aristocratica, esecul invatamantului accesibil unor categorii mai largi de a primeni elita conduce la o reactie antisistem a tineretului, la polemici privind rolul intelectualului si la somaj intelectual. Efectele ultime vor fi escaladarea nationalismului si diferite incercari de manipulare a noilor generatii, de la miscarea legionara la Strajeria lui Carol al II-lea si, ulterior, la experimentul Serviciului Social creat de rege impreuna cu Dimitrie Gusti.
 
„Cartea lui Dragos Sdrobis aduce in atentia noastra una dintre problemele cruciale ale Romaniei interbelice: contradictia dintre aspiratiile elitiste occidentalizante si o structura socio-economica incapabila sa sustina si sa valorifice roadele efervescentei creative din mediile intelectuale. Imbinind in mod fericit instrumentarul teoretic si metodologic al stiintelor sociale cu ample informatii de epoca, analiza propusa in aceasta lucrare contribuie substantial la cunoasterea istorica, stimulind si imbogatind totodata reflectiile cu privire la societatea romaneasca actuala.” (Bogdan Murgescu)