Apărută în anul 1951, această carte cuprinde notele jurnalului de călătorie ținut în perioada de după Al Doilea Război Mondial, mai precis în anii 1949-1950. În ea, Max Picard arată că indestructibilul continuă să fie viu în sânul a ceea ce a fost distrus, el gândindu-se însă prin aceasta nu atât la război, cât la orice comportament al nostru care face să dispară valori umane. Autorul recunoaște indestructibilul din tot ce înseamnă valoare, acela care ne întâmpină viu și omenește cu privirea sa în anumite întâmplări sau chipuri, care ni se poate vădi în tablouri și edificii, în orașe și priveliști, și care, la rândul său, poate chema la trezirea indestructibilului sădit în ființa noastră. (Michael Picard)