Ştefan MITROI scrie scurt, precis, cu infuzie lirică despre orice; despre trecerea timpului, despre marea Istorie, dar, mai cu seamă, despre istoria sufletelor, despre dragoste şi moarte, abolind, prin magma fabulatorie, hotarul dintre lumi.
Vom conchide că avem în Ştefan Mitroi un însingurat meditativ, sentimental, vibratil şi confesiv, prefirând, ca povestitor al sufletului, notaţii dense, cu iz aforistic.
El, survolând toate genurile, are o Operă, chiar dacă n-a ajuns (încă) scriitorul care visează să fie, cum deseori mărturisea. Sau că, fugind de la ţară, şi-ar fi ales o viaţă greşită.
Comuniunea de altădată, risipită, e recâştigată prin cărţile sale, acolo unde vom descoperi, cu încântare, cum observase Rodica Lăzărescu, fulguraţii lirice mustind de tristeţe.
Adrian Dinu RACHIERU
Ştefan MITROI s-a născut în anul 1956, la Siliştea, comuna Vităneşti, judeţul Teleorman. Absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.
Este membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor din România.Cetăţean de onoare al municipiului Alexandria şi al judeţului Teleorman.
A publicat cărţi de proză, poezie, teatru şi literatură pentru copii.
În anul 2010, a primit Premiul Academiei Române pentru romanul Dulce ca pelinul.
În 2011, Premiul pentru proză al Fundaţiei NIRAM din Spania.
În 2019, Premiul pentru proză al revistei Convorbiri literare.
În 2020, Marele Premiu şi Trofeul Festivalului Naţional de Literatură „Vasile Voiculescu”.
În 2022, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul Poveştile cerului, poveştile pământului.
Câteva dintre cărţile sale au fost traduse în limbile spaniolă, franceză, portugheză şi bulgară.
