Cartea include 240 de documente ce conțin date semnificative privind funcționarea și averea mănăstirii Cotroceni, ulterior numai a bisericii rămase în incinta Palatului Cotroceni, în ultimele două secole (XIX-XX).
Mănăstirea Cotroceni, unul dintre cele mai importante așezământ monastice ale țării, și-a încetat funcționarea după secularizarea averilor mănăstirești (1863), în contextul în care Palatul Cotroceni devenise reședință princiară, apoi regală, însă biserica ei și-a continuat existența, ca una parohială, pentru o parte a locuitorilor din cartierul Cotroceni, apoi ca o Capelă a Familiei Regale.
Închisă de autoritățile comuniste după 1948, biserica avea să fie afectată de cutremurul din 1977 și, deși inclusă în proiectul de restaurare, avea să fie demolată abuziv.
Din fericire, biserica a fost reconstruită în secolul XXI, redobândindu-și menirea de lăcaș de cult.

