Relationarea dintre cele trei domenii este foarte bine redata de Jean-Marie Ragon de Bettignies (1781-1862) in lucrarea sa Masonerie oculta si initiere hermetica, lucrare care a avut un impact profund si de durata asupra comunitatii masonice si ezoterice. Publicata pentru prima data in secolul al XIX-lea, aceasta lucrare a fost apreciata atat pentru bogatia informatiilor pe care le contine, cat si pentru claritatea si rigurozitatea expunerii.

De-a lungul timpului, Masonerie oculta si initiere hermetica a fost considerata un reper in studiul francmasoneriei si al hermetismului. Lucrarea a fost citita si studiata de numerosi initiati si cercetatori, fiind recunoscuta pentru contributia sa semnificativa la intelegerea simbolismului masonic si a principiilor hermetice. Ragon a fost apreciat pentru capacitatea sa de a integra cunostintele ezoterice intr-un cadru coerent si accesibil, oferind atat teorie, cat si aplicatii practice. In randul celor care au studiat fenomenul francmasonic, dar si in randul francmasonilor direct, Ragon a ramas perceput ca un erudit de seama si un adept dedicat al cunoasterii esoterice.