Un roman al căutării sensului vieţii, al comunicării dintre indivizi, al emigraţiei, al depășirii de sine. Autoarea romanului MIC DEJUN LA CAFÉ DE FLORE urmărește în primul rând compoziţia unui scenariu sau a unui contur modern.

Structura este alcătuită din trei părţi și 14 capitole. Crearea personajelor este esenţială. Personajul central este Alexa Andine, o jurnalistă care emigrează, în căutarea perfecţiunii, în orașul Luminilor. Aici se întâlnește cu prietenele ei din adolescenţă și cu prietenul ei foarte apropiat de care se îndrăgostise. Printre multele activităţi, Alexa are întâlniri cu oameni noi, diplomaţi, scriitori, dar și cu soţul ei care o vizitează la Paris. Una din întâlnirile importante este întâlnirea cu editorul ei.

Naratorul este editorul cu care Alexa se întâlnește la Paris, dar și în alte locuri și căruia îi încredinţează manuscrisele ei, și Alexa, eroina principală care povesteste tot ce face și care își invită prietenii, cunoscuţii, fanii, cititorii să comunice, să trăiască anumite momente, să intervină, să construiască împreună.

Timpul este cel prezent dar este legat de trecut și de viitor, este un timp subiectiv, interior, dar și un timp real, obiectiv.

Spaţiul este creator de fundal, actiunea se petrece in mai multe locuri care creează atmosfera și care constituie pilonii romanului, dar locul spectaculos este Café de Flore, o cafenea care întreţine visul eroinei și chiar al prietenelor ei, este spaţiul plin de miracol și de renaștere al vieţii noi, plin de fantasmele celebrităţilor pe care le poartă prin secole până în zilele eroinei.

Documentaţia este ampla si profunda, cuprinde studii despre timp, spatiu, despre timp si imagine, despre imagine si text

Stilul romanului este beletristic, filosofic, de ficţiune.

Romanul cuprinde povești încorporate. Autoarea își propune pe parcursul scrierii un real proces de revizuire și corectare. Atitudinea este una constructivă, pozitivă, uneori ironică sau deconstructivă.

Un loc aparte în construirea romanului l-au avut:

• Crearea STRUCTURII consistente a TENSIUNII NARATIVE, care să îl facă pe cititor să își dorească să dea pagina. Planificarea în avans, construirea arhitecturii poveștii, am luat în calcul detaliile, am scris dialoguri, am așezat corect planurile și m-am asigurat că tot ce am scris e credibil.
• Nasterea PERSONAJELOR si RELATIILOR credibile. Le-am lăsat pe ele să îmi continue povestea, să interacţioneze între ele.
• Gândirea proiectului în cele mai mici detalii de SPATIU, TIMP și LOGICA.
• DOCUMENTAREA și VERIFICAREA fiecărei informaţii pe care nu o stăpâneam în profunzime.