Este meritoriu efortul autorului de a aborda o tematică atât de interesantă, despre modernizare politică și securitate, dar având în vedere complexitatea geopolitică a spațiului MENA această lucrare oferă o perspectivă bine fundamentată, care combină analiza teoretică cu exemple concrete din realitatea post-Primăvara Arabă. Studiul reușește să surprindă, nu doar dinamica proceselor de transformare politică, ci și interdependențele dintre securitatea regională și influențele actorilor globali.
Prin profunzimea sa analitică și relevanța tematicii abordate, lucrarea devine o contribuție valoroasă pentru toți cei interesați de înțelegerea provocărilor și oportunităților oferite de Orientul Mijlociu și Africa de Nord în contextul relațiilor internaționale contemporane. -- Prof. univ. dr. Adrian Năstase
În al doilea caz, Orientul se aliniază la postmodernism, tratat ca „neomodernism” (în măsura în care alăturarea adjectivelor nou și modern nu este tautologică), fără a mai trece prin „modernitatea clasică” (în măsura în care între „modern” și „clasic” nu există o contradicție în termeni), și atunci, saltul peste etape amplifică efectele negative ale unei forme căreia și așa îi lipsea fondul. -- Prof.univ.dr. Adrian Severin
