Monstrii sunt peste tot si in toate timpurile: ei bantuie codexurile aztece si cinematografia americana, antichitatea greaca si literatura, Biblia si mitologia indiana, povestile pentru copii. Exces, abatere sau aberatie, monstrul este privit in Evul Mediu drept opera lui Satan, inainte sa devina, in Renastere, o provocare pentru gandire, care incearca sa-i explice existenta. Totusi, abia odata cu secolul Luminilor si progresele din embriologie se naste teratologia, studiul malformatiilor la fiintele vii. Desi sunt acum mai bine intelesi, monstrii „reali” devin fenomene de circ, intre voyeurism si compasiune, in timp ce psihanaliza incearca sa explice monstrii imaginari.