Henry Poulaille pretuia opera lui Panait Istrati, socotind-o „drept una dintre cele mai admirabile dovezi a fortei acestei literaturi, ce-si trage seva din popor”.
In prefata la o reeditare a lui Mos Anghel (1951), el face cateva aprecieri interesante, care-l duc la concluzii ce merita a fi cunoscute de cititorul roman:
„Personajele din povestirile, ce alcatuiesc acest volum, sunt sculptate cu vigoare. Arta povestitorului are aici o stralucire, dintre cele mai impresionante. Zadarnic am cauta la cei mai buni realisti ai nostri, un atare simt al racursiului ca cel dovedit in povestea vietii lui Anghel, nefericitul in casnicie, pe care o soarta stranie il duce la cel mai inspaimantator sfarsit. In fata decaderii lui Anghel, te gandesti la povestea lui Iov, din Biblie. In povestirea lui Istrati, insa, se afla un tragic nemaipomenit, inexistent in povestea biblica.Alexandru Talex