Cand Adrian Alui Gheorghe mi-a spus ca va publica o carte de dialoguri cu fiul sau, ideea m-a entuziasmat. Imi imaginam un interesant dialog de genul parinti si copii desfasurat pe tema hiatusului dintre generatii. A fost destul sa citesc prima pagina ca sa descopar ca am in fata o carte infinit mai complexa, ca cei doi protagonisti ai dialogului nu sunt atat un tata si un fiu, cat doi scriitori apartinand unor generatii succesive, curiozitatea celui tanar in legatura cu viata, opera si epoca inaintasului sau desfasurandu-se nu intre granitele biologice sau sentimentale ale unei familii, ci pe campul de lupta fara frontiere al istoriei literare si chiar al Istoriei. Este vorba, de fapt, despre o exhaustiva si extrem de nuantata monografie Adrian Alui Gheorghe (un dialog monografic spune subtitlul cartii!) care reuseste sa sugereze nu doar un portret al scriitorului, ci si un portret al epocii sale. In timp ce citeam interesantele intrebari, pline de curiozitate si empatie, prin care fiul construia portretul tatalui, ma intrebam ce ar fi daca, in a doua jumatate a cartii, rolurile s-ar inversa si tatal ar descoperi portretul si lumea fiului. Nu s-a intamplat asa, dar s-ar putea intampla - sper - intr-o carte viitoare. - Ana Blandiana