„Arhitectura. Oare ce-o fi? La început a fost mult desen: cu creion, în tuş, cu tempera. Zile şi nopţi desenai. Dar imediat au venit şi modelele, provocările, 'virusul'. Virusul arhitecturii. Dacă te prinde nu există antidot. La început sunt mulţi atinşi de virus, dar pe parcurs la fel de mulţi abdică. Încetul cu încetul sfera se micşorează. Lumea ta se restrânge. În ea nu mai încap decât Le Corbusier, Mies van der Rohe, Gropius. Intri într-o lume în care nu te mai înţelegi cu nimeni. Câţiva, foarte puţini îţi împărtăşesc şi tu le împărtăşeşti 'arhitectura'. Dar nu trece mult şi din nou, ca la înmulţirea prin înmugurire te detaşezi de ramură:... raţionalism, funcţionalism, brutalism, vernacular...” D.Ş.