Personaje rupte din Paradis, căzute în Infernul-roșu, cancerial, siberian, pe care-l străbat fie ținându-se de mână, iubindu-se și făcând copii sub eternitatea singurătății aurorei-boreale, fie căutându-se prin ei înșiși în tumulturile simțurilor răscolite de elanuri urieșești, de dureri sfâșietoare urmate de acte jertfelnice de iubire… greu de imaginat azi.
„Acum, ajuns la vârsta la care nu mă visam să ajung în 1980, când împlineam 50 de ani și nu mi-am sărbătorit aniversarea decât prin deschiderea acelei prime expoziții de pictură ce mă alina de amarul suferinței că romanul era sechestrat în „literatura de sertar”, mai emoționat poate decât cel ce eram „ghilotinat” atunci, manuscrisul meu vechi căpătă o haină nouă, ca într-o poveste cu un final fericit, și apare sub auspiciile, sper, întru totul benefice, ale editurii Ideea Europeană, care face, la capătul unei întregi vieți, o „restaurație valorică” scoțând această elegantă ediție revizuită, intitulată «Nebuloasa Negostina și Taichi-Elizei»… sau «Otrava dulce». O iubire mai presus de orice, plus suspans, enigmă, pasionalitate, tensiune tulburătoare și, în atmosfera de clarobscur chinuitor, pe ici-pe colo, lumină lirică și câte o undă de umor tonic.”