Deși termenul „nevroză” nu mai figurează în tratatele contemporane de psihiatrie, unde a fost înlocuit cu „tulburare”, ca și alți termeni clasici, în limbajul curent și în terminologia psihanalitică și-a conservat prezența. Acesta este motivul pentru care „nevroză” figurează în titlul acestei cărți care se adresează unui public larg. Sintagma „nevroză balcanică” descrie atitudini și comportamente mai mult sau mai puțin disfuncționale, generatoare de disconfort psihic, care ar caracteriza un grup de populații, printre care și românii, asociat geografic și cultural peninsulei Balcanice, care, istoric, au trăit în condiții asemănătoare. Ipoteza pe care o avanez în carte este că deficitul narcisic subîntinde toate manifestările denominate prin nevroză balcanică. Deocamdată, cartea de față poate oferi doar ilustrări fragmentare, urmând ca, în timp, cercetări concrete să confirme sau infirme ipoteza. Până atunci rămân atașat convingerii că în România ar fi necesar un „Minister al stimei de sine” care să cerceteze fenomenul și să propună soluții - Vasile Dem. Zamfirescu

Vasile Dem. Zamfirescu (n. 1941) este profesor universitar, psihanalist, membru formator și supervizor al Societății Române de Psihanaliză, membru al Asociației Psihanalitice Internaționale (IPA), cofondator și președinte al Asociației Insight care promovează psihanaliza relațională, autor al mai multor cărți cu teme de psihanaliză.

Uneori, nu foarte des în trecut, dar din ce în ce mai des după 1990, românii exprimă deschis apreci-erea negativă față de sine, așa cum s a întâmplat cu Emil Cioran în anii 1930, care, în Schimbarea la față a României, își declara rușinea că este român. O astfel de asumare conduce adesea la acțiune. Emigrarea poate fi una dintre ele, iar Cioran, unul dintre cei mai cunoscuți emigranți. Cu siguranță, și evenimen¬tele din 1989 se vor fi alimentat în bună parte din nemulțumirea de sine și au condus la redobândirea, odată cu libertatea, a demnității. - Vasile Dem. Zamfirescu

Nu de Amintiri din copilărie sau de vreo altă scri¬ere bine cunoscută mă voi ocupa în continuare, scu¬fundându mă în conținutu i latent după perle negre, ci de una dintre „corozivele“ lui Creangă, cum le numește Călinescu, cea mai corozivă dintre toate: Povestea poveștilor (Humanitas, 2006). Aici junimistul trece de la aluziile sexuale benigne din Moș Nichifor Coțcariul direct la pornografie. - Vasile Dem. Zamfirescu