Ninge la Iasnaia Poliana contine o serie de povestiri scurte, gandite ca niste instantanee fotografice dintr-o arhiva muzeala. Fiecare micro-fictiune corespunde unui stil si unei tematici diferite. Decorul suprarealist populat de iepuri mecanici sau pitici alterneaza cu naratiuni absurde, iar subiectele istorice integreaza decupaje narative misterioase cu accente detectiviste. De la un tip de scriitura in cheie realista, se face trecerea la o atmosfera marcata de o tandrete nostalgica, amintind de multe ori de povestile clasice rusesti. Maria Farima
Fin observator al realitatii, Serban Tomsa este un colectionar de personaje. De la cele excentrice pana la cele comune, toate au consistenta si naturaletea sfidatoare a persoanelor vii care ies din pagina in intampinarea ta, te iau si te plimba prin acest Macondo romanesc in care umorul si cruzimea, profunzimea si superficialitatea se ingeamana. Prozator pursange, Serban Tomsa reuseste sa comprime in doar cateva pagini universuri intregi, fiecare cu atmosfera lui, fiecare cu mirosurile, gusturile si sunetele lui. Cautand intelesul de dincolo de imagini, Tomsa este un regizor melancolic al textelor sale, dar bucatile de lume pe care le descrie sunt dintre cele mai vivace si mai colorate, un adevarat caleidoscop al naturii umane pe care vi-l recomand cu incredere.
Cosmin Perta