Atomismul individualist a fost ultima consecință a mentalității nominaliste care a înlocuit metafizica scolastică cu o gîndire pentru care individul nu mai era decît un monolit izolat, lipsit de orice trăsături universale care i-ar fi putut limita singularitatea și independența. Această carte se ocupă de efectele renunțării la metafizică, în modernitatea timpurie. Filozofia empiristă a lui Hobbes a reprezentat, desigur, triumful decisiv al geometriei fizice a atomilor asupra metafizicii universaliilor. Dar același triumf este vizibil și în empirismul lui Locke, în raționalismul lui Descartes și Leibniz și, în cele din urmă, și în filozofia lui Kant… Noaptea gîndirii pare să fie compactă, după disoluția metafizicii. Totuși, a privi această noapte în lumina misterului pascal poate conduce la un sfîrșit neașteptat…
Tereza-Brîndușa Palade (n. 1970, București) a studiat filozofia la București și la Oxford, obținînd titlul de doctor la Universitatea București, în 2002, cu Magna cum laude. Teza sa de doctorat, revizuită și publicată acum sub titlul Noaptea gîndirii metafizice, conține un studiu asupra atomismului și individualismului modern. În prezent, este cadru universitar la SNSPA, București, unde predă etică politică și teoria democrației.
A publicat recent, la Galaxia Gutenberg, Rațiune, credință și demnitate a omului. Despre viața și gîndirea lui Edith Stein (2008). Este și autoarea lucrărilor Amurgul Leviathanului. Supraviețuire și libertate în comunism (2000) și <>iRenovatio mundi. Eseu despre Mileniu între tradiții apocaliptice și modernitate (1998).