Volumul de față reprezintă pentru cariera profesorului Corneliu Dumitriu ceea ce s-ar putea numi Opera magna. Studii realizate de autor de-a lungul unei prodigioase cariere didactice și de cercetare de peste trei decenii se regăsesc în cele 34 de cărți publicate până acum la edituri din țară și străinătate. O parte dintre acele cercetări și studii disparate sunt contopite acum în corpusul unitar al unui veritabil tratat despre estetica teatrului. Față de acest genul proxim al esteticii, care se ocupă de analizarea frumosului în sens larg, Corneliu Dumitriu identifică diferența specifică a unei noi discipline pe care o numește Estetica teatrului.

O astfel de construcție teoretică n-ar fi fost posibilă fără o explorare a gândirii despre frumos de-a lungul secolelor. „Conceptul de Frumos s-a dovedit de-a lungul veacurilor a fi materialul situat întotdeauna la orice temelie a artei”, afirmă autorul. Însă, în istorie, referirile la frumos nu totdeauna au avut o formulare distinctă, ele fiind de regulă disimulate prin scrierile filosofice. Pentru a ajunge la înțelegerile pe care titani ai filosofiei universale din diferite epoci istorice le-au dat noțiunii de frumos, autorul a avut de parcurs drumul aspru prin opera lor filosofică.

A fost un efort deosebit de pretențios din punct de vedere metodologic. Tratatul 2 despre frumos al lui Corneliu Dumitriu devine astfel și un implicit compendiu de istorie a filosofiei. Evoluția ideilor estetice prezentată în volum rezultă din analiza operelor de referință ale creatorilor de școli filosofice ale antichității și, ulterior, a viziunii pe care marii dramaturgi și/sau regizori ai epocii moderne au formulat-o cu privire la propria lor creație. A rezultat un volum cu o construcție sistematizată și cu enunțuri concise care exprimă esența ideilor.