La 20 septembrie 1959, capitala patriei noastre a comemorat o jumatate de mileniu de sigura existenta, iar la inceputul anului 1962 orasul Bucuresti a implinit un secol de cand si-a inceput functiile de capitala a Romaniei, in urma centralizarii administrative a statului national. Lucrarea de fata se inscrie pe linia acestor sarbatoriri. Ea nu este un studiu istoric exhaustiv, caci o lucrare de acest fel – data fiind amploarea si complexitatea temei tratate – n-ar putea fi realizata in conditii desavarsite decat de un colectiv mai larg de specialisti. Autorul a cautat sa prezinte un studiu de ansamblu sistematizat al orasului Bucuresti, resedinta de capitala a Tarii Romanesti, urmarind istoria orasului de la primele sale inceputuri si pana in anii cand Bucurestii devin capitala Principatelor Unite. Accentul s-a pus pe istoria orasului in secolul al XIX-lea, mai putin cercetata in studiile de sinteza anterioare.

In tratarea problemelor au fost folosite – in masura posibilitatilor – materiale inedite, precum si cele mai insemnate studii de detaliu referitoare la istoria Bucurestiului. S-a tinut seama de sintezele anterioare: lucrare de inceput a lui Dimitrie Berindei (1861), masiva monografie a lui G. Ionescu-Gion (1899) si istoria plina de idei a lui Nicolae Iorga (1939). De asemenea, s-au utilizat rezultatele deosebit de pretioase dobandite de istoriografia noastra in ultimul deceniu, atat in domeniul istoriei medii, cat si in acela al istoriei moderne.

Materialul a fost grupat in sase capitole. Pentru o lesnicioasa intelegere a problemelor, s-au analizat in mod deosebit in fiecare capitol: dezvoltarea economica si sociala; evenimentele si momentele caracteristice (pe toate planurile) din istoria orasului; organizarea administratiei orasenesti; problemele demografice si aspectele urbanistico-edilitare specifice fiecarei perioade. Lucrarea este insotita de o lista bibliografica.

In viitor, voi cauta sa duc mai departe munca inceputa prin aceasta carte, scriind istoria Bucurestilor, capitala a Romaniei si a Republicii Populare Romane. Complexitatea problemelor si implicit aceea a documentarii fac insa ca o lucrare de acest fel sa mai intarzie, lucru ce m-a determinat sa dau luminii tiparului paginile de fata.

Datoresc realizarea acestei lucrari indemnului si sprijinului conducerii Societatii de Stiinte Istorice si Filologice din R.P.R. Ii aduc pe aceasta cale recunoscatoare multumiri.