Într-un stil sclipitor și cu instrumentele unei erudiții de mare calibru, marele gânditor Isaiah Berlin oferă o interpretare cu totul personală a mișcării romantice, în care vede expresia cultural-istorică a unei profunde aversiuni față de încrederea nelimitată în puterile rațiunii caracteristică tradiției filozofice occidentale.
Romantismul devine astfel pentru Isaiah Berlin cea mai mare transformare care a avut loc în conștiința Occidentului, transformare cu efecte ce reverberează până în zilele noastre sub o serie aproape inepuizabilă de aspecte, mergând de la mari teorii filozofice până la pasiunea pentru antichități. Înzestrat cu un rar simț „morfologic“ în sens spenglerian, Berlin vede factori și cauze ale romantismului în fenomene extrem de diverse, a căror analiză surprinde și fascinează atât prin subtilitate, cât și prin tonul fermecător.
Îmbinând prospețimea și spontaneitatea cuvântului rostit cu elocvența inimitabilă și cu umorul aparte ale lui Berlin, aceste prelegeri cuprind trimiteri la operele unora dintre cei mai mari gânditori și artiști ai secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, precum Kant, Rousseau, Diderot, Schiller, Schlegel, Novalis, Goethe, Blake, Byron și Beethoven. — Princeton University Press
Ideea că există multe valori și că sunt incompatibile; întreaga idee de pluralitate, de infinitate, de imperfecțiune a tuturor răspunsurilor și planurilor făcute de om; ideea că nici un răspuns care se vrea a fi perfect și adevărat, în artă sau în viață nu poate fi în principiu perfect sau adevărat – toate aceste idei le datorăm romantismului. — ISAIAH BERLIN