„Stradă cu sens unic (Benjamin), Jargonul autenticității (Adorno) și Ornamentul maselor (Kracauer) sunt trei cărți ce formează o constelație. Publicată în 1963, cea din urmă este, într-un fel, simultană cu primele două, în pofida distanței temporale de aproape patruzeci de ani dintre ele, în măsura în care, pe de o parte, eseurile care o compun au fost scrise în aceeași perioadă ca Stradă cu sens unic (1920-1926), iar, pe de altă parte, volumul ca întreg a fost publicat tocmai în momentul în care era pregătit pentru tipar Jargonul autenticității (1963) – o carte care, altminteri, are la rândul ei drept obiect tot Germania prefascistă. Mai mult, în condițiile în care fiecare dintre aceste cărți implică deopotrivă, într-un chip mai mult sau mai puțin direct, și o critică a lucrării precedente – Ornamentul maselor conține o cronică de întâmpinare critică a lui Kracauer la Stradă cu sens unic, iar Jargonul autenticității e văzut de Adorno ca o completare critică la unul dintre eseurile din Ornamentul maselor –, aceste ecouri mutuale sunt în mod vădit mai mult decât doar un șir de coincidențe curioase.”(Christian Ferencz-Flatz)