„34 de specialişti din Republica Moldova oferă o perspectivă clară şi coerentă asupra regimului comunist din această ţară. Sînt aduse în atenţia cititorilor subiecte din istoria, politica şi cultura Moldovei sovietice, mai puţin sau deloc cunoscute şi cercetate în spaţiul românesc: de la formarea şi evoluţia RASSM, deportările staliniste sau foametea de după cel de-al Doilea Război Mondial la simbolurile de stat ale RSSM, politica naţională, religie, învăţămînt, minorităţi, legislaţie, patrimoniu cultural, dimensiuni ale cotidianului etc. Dacă în 2018 s-a vorbit mult despre ce a unit provinciile româneşti, în 2019, la 30 de ani de la căderea regimului comunist în România, încercăm să aflăm ce ne desparte, întrucît comunismul, prin politicile sale profund şi constant românofobe, a pus un zid înalt şi lung, cît 46 de ani (1945-1991), izolînd şi îndepărtînd România de Basarabia. Deşi vecine şi vorbind aceeaşi limbă, «comunismele» noastre s-au dovedit diferite în foarte multe aspecte, care n-au fost niciodată analizate pînă acum în plan comparativ. Provocare pentru publicul tînăr de ambele părţi ale Prutului, născut în preajma sau după căderea regimului comunist, instrument de lectură pentru specialişti din diverse zone, provocare pentru orice cititor de bună-credinţă care îşi propune să înţeleagă acea perioadă şi acel spaţiu încă aproape exotic.” (Liliana Corobca)

Basarabia în perioada primei ocupaţii sovietice. Crearea RSSM • Între seceră şi ciocan: schimbări de mentalitate induse de înfometarea populaţiei din RSS Moldovenească (1946‑1947) • Opoziţie şi rezistenţă faţă de puterea sovietică din RSSM • Istoricul din RSS Moldovenească între ştiinţă, politică şi ideologie • Politica editorială • Viaţa teatrală într‑un regim totalitar (1933-1991) • O cronologie a comunismului moldovenesc de la origini pînă la punerea sa în afara legii

Liliana Corobca (n. 1975, Republica Moldova), cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (2002-2011), editor, expert în domeniul exilului românesc și cercetător la IICCMER (din 2014). Doctor în litere la Universitatea din București (2001), burse de cercetare și rezidențe de creație în Germania, Austria, Franța, Polonia. A publicat romanele Un an în Paradis (2005), Kinderland (2013), Imperiul fetelor bătrîne (2015), Caiet de cenzor (2017), Capătul drumului (2018) și a editat volume despre cenzura comunistă, exilul literar, bucovinenii deportați în Siberia.