Pasarile lui Blaga si Brancusi
Cine crede-n zbor e stăpân peste zare. – Lucian Blaga
Spre imensitatea văzduhului: asta e pasărea mea. – Constantin Brâncuși
„Pasăre ești? Sau un clopot prin lume purtat?
Făptură ți-am zice, potir fără toarte,cântec de aur rotind
peste spaima noastră de enigme moarte.” – Lucian Blaga
„Păsările măiestre m-au fascinat și nu m-am mai eliberat din mreaja lor niciodată. […] Pasărea de aur!… O lucrez încontinuu. Încă nu am găsit-o! […] Eu nu am căutat, în toată viața mea, decât esența zborului! Zborul – ce fericire!…”
Constantin Brâncuși
Zenovie Cârlugea: Există, în istoria culturală a popoarelor, momente mirabile de confluențe și întâlniri spirituale, capabile a rotunji doctrine și idei, de inflorescență și ideatică emergentă, exprimând matricea stilistică inconfundabilă a ființării într-un anumit orizont spațial, prin acel „mănunchi de categorii” care se imprimă tuturor creațiilor umane. Deși arte diferite, opera literară și filosofică a lui Lucian Blaga concură spre același zenit ce scaldă în ape de lumini solare opera sculpturală a titanului din Hobița Gorjului. Desigur, un astfel de moment sublim este, în cultura română, întâlnirea lui Blaga cu Brâncuși, mai exact zis, întâmpinarea sculptorului în orizontul modernității artistice, cu sinceră și plenară prețuire estetică și filosofică. Întâlnirea aceasta, aidoma celebrelor modele, nu ar fi fost posibilă, viabilă și probantă decât pe baza unor intuiții și viziuni apropiate, de la mitologia arhetipală la aspirația spre absolut. Ab ovo ad infinitum…
Lucian Gruia: Filosoful și folcloristul Ion Pogorilovschi demonstrează că Eminescu și Brâncuși sunt arheii spiritualității noastre, primul al rostirii lirice, al doilea al formelor plastice. Vasile Băncilă, Eugen Todoran, Zenovie Cârlugea și același Pogorilovschi atestă că Lucian Blaga a stabilit matricea stilistică românească din care își trag sevele atât Eminescu, Brâncuși, cât și Blaga însuși.
Geo Bogza: El este mai mult decât un sculptor, mai mult decât un profet, mai mult decât un artist de geniu. Este un Demiurg. S-a născut la Hobița în 1876 și nu va muri niciodată.
Acest volum include texte semnate de Iasmina Bot, Barbu Brezianu, Sorin Lory Buliga, Zenovie Cârlugea, Domițian Cesereanu, Mihai Cimpoi, V. Fanache, Nicu Filip, Florea Firan, Lucian Gruia, Dumitru Irimia, Cătălina Mărănduc, Mircea Muthu, Edgar Papu, Ion Pop, Ionel Popa, Mircea Popa, Ion Popescu-Brădiceni, Ion Segărceanu, Grigore Smeu, Nina Stănculescu, Constantin E. Ungureanu, Constantin Zărnescu.