Pereți albi este cea mai cuprinzătoare colecție de proză scurtă a Tatianei Tolstaia, în care autoarea îi poartă pe cititori prin universul banal și totuși fascinant al celor năpăstuiți de soartă. Cele douăzeci și șapte de povestiri ne strecoară în lumile nebănuite ale orfanilor, ale iubirilor pierdute, ale filozofilor absurdului, ale poeților care noaptea scriu și ziua mătură străzile și ale celor săraci cu duhul.

Tolstaia își analizează personajele cu ironie și candoare deopotrivă, în structuri narative miniaturale care amintesc pe alocuri de basmele de demult. În povestirile ei, razele fantasticului irump uneori prin țesătura plictisitoare a realității și aruncă o lumină asupra vieților celor uitați, ignorați, nesocotiți, ale căror chipuri vor stărui în amintirea cititorilor multă vreme după ce lectura a fost sfârșită. Tatiana Tolstaia s-a născut în 1951 la Sankt Petersburg (pe atunci, Leningrad), într-o familie de scriitori din care au făcut parte și Lev și Aleksei Nikolaevici Tolstoi.

După obținerea diplomei în limbi clasice la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, Tatiana lucrează câțiva ani într-o editură din Moscova, iar pe la mijlocul anilor 1980 începe să publice