În noaptea în care moare tuși, vrăjitoarele zdrențăroase se ivesc ca să o ia pe mama lui Mup. Palide, reci și neînduplecate, sunt în stare de orice ca s-o convingă să se întoarcă cu ele la Cătunul Vrăjitoarelor. După ce descoperă că vrăjitoarele i-au răpit tatăl, Mup este nevoită să părăsească împreună cu mama ei lumea obișnuită pentru a-l salva. Însă acolo, de cealaltă parte a graniței, mama devine stranie: îndârjită, puternică și distantă. Chiar dacă vor reuși să-l salveze pe tatăl ei, Mup presimte că nimic nu va mai fi ca înainte.

„Chipul vrăjitoarei era un oval palid și lucitor, iar ochii ei negri erau lipsiți de expresie. A aplecat capul, contemplând mica creatură dinaintea ei, și pentru Mup întreaga lume a încetinit și a încremenit între două bătăi de inimă. Pentru un moment care a părut că durează o eternitate, privirea vrăjitoarei a umplut noaptea, apăsând-o pe Mup din ce în ce mai mult, până când s-a simțit mică și neajutorată și neînsemnată. Apoi vrăjitoarea a dispărut.”

Cu ajutorul acestei călătorii fantastice, Celine Kiernan a construit o poveste deopotrivă familiară și fermecător de surprinzătoare. Asemenea unei negrese din care muști și descoperi miezul plin de ciocolată, povestea lui Mup are toate elementele unei povești tradiționale, cu personaje fantastice. Tema recurentă a „personajului ales”, intriga presărată cu magie și tensiuni familiale, elementele inefabile irlandeze cu care este construită această lume de poveste și caracterizările personajelor oferă cititorilor o întorsătură de situație bogată și neașteptată. Ce grozav că vorbim despre o trilogie – cititorii sigur vor dori să citească mai mult.