Pentru ca lucrurile să se schimbe cu adevărat, trebuie să îndrăznim altruismul. Să avem curajul de a spune că altruismul veritabil există, că poate fi cultivat de fiecare dintre noi și că evoluția culturilor poate favoriza expansiunea lui. Să îndrăznim să învățăm altruismul în școli ca pe un mijloc prețios care permite copiilor să-și realizeze potențialul natural de bunăvoință și de cooperare. Să îndrăznim a afirma că economia nu se poate mulțumi cu glasul rațiunii și al interesului strict personal, că trebuie să asculte și să facă auzit glasul solicitudinii. Să îndrăznim să ținem cont de soarta generațiilor viitoare și să schimbăm felul în care exploatăm astăzi planeta, care mâine va fi a lor. Să îndrăznim, în sfârșit, să proclamăm ideea că altruismul nu este un lux, ci o necesitate.
Iubirea altruistă este cea mai bună garanție a unei vieți pline de sens, o viață în care aducem fericire altora și încercăm să le reducem suferințele, o viață pe care o putem privi cu un sentiment de satisfacție senină la apropierea morții.
Adevărata fericire este nedespărțită de altruism, fiindcă participă cu bunătate esențială și este însoțită de dorința profundă ca fiecare să se poată împlini în viață. Este o iubire întotdeauna disponibilă și izvorăște din simplitate, din seninătate, din forța imuabilă a unei inimi pline de bunătate. (MATTHIEU RICARD)
Matthieu Ricard vine dintr-o cultură științifică de vârf a lumii moderne franceze și se retrage pe platoul Tibetului, fascinat de gândirea și spiritualitatea budistă. Prin lucrarea de față ne aflăm în două ipostaze complet opuse: modernism cu un potențial care poate conduce la anarhie, cu extincția vieții pe Terra, și o spiritualitate tradițională în care omenirii i se oferă soluția ieșirii din impas și șansa supraviețuirii. Pledoaria lui Matthieu Ricard pentru altruism și compasiune își găsește nu doar un ecou benefic în relația interumană, ci și un suport științific în experiențele efectuate în laboratoarele moderne.
Să-l ascultăm acum, cât încă mai este vreme, cât încă timpul mai este al nostru! (DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN)
Cuprins
Prefață de Prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan
Introducere
I. Ce este altruismul?
1. Natura altruismului
2. Extinderea altruismului
3. Ce este empatia?
4. De la empatie la compasiune într-un laborator de neuroștiințe
5. Iubirea, emoție supremă
6. Împlinirea binelui dublu, al nostru și al celuilalt
II. Există altruism veritabil?
7. Altruismul interesat și reciprocitatea generalizată
8. Altruismul dezinteresat
9. Banalitatea binelui
10. Eroismul altruist
11. Altruismul necondiționat
12. Dincolo de simulacre, altruismul veritabil: o investigație experimentală
13. Argumente filosofice contra egoismului universal
III. Înflorirea altruismului
14. Altruismul în teoriile evoluției
15. Iubirea maternă, fundament al altruismului extins?
16. Evoluția culturilor
17. Comportamentele altruiste la animale
18. Altruismul la copii
19. Comportamentele prosociale
IV. Cultivarea altruismului
20. Putem să ne schimbăm?
21. Antrenamentul spiritului: ce spun științele cognitive
22. Cum să cultivăm altruismul: meditația asupra iubirii altruiste, compasiunea, bucuria și imparțialitatea
V. Forțele contrarii
23. Egocentrismul și cristalizarea ego-ului
24. Expansiunea individualismului și a narcisismului
25. Campionii egoismului
26. A resimți ură sau compasiune față de sine
27. Carențele empatiei
28. La originea violenței: devalorizarea celuilalt
29. Repulsia naturală de a ucide
30. Dezumanizarea celuilalt: masacre și genocide
31. A existat întotdeauna război?
32. Declinul violenței
33. Instrumentalizarea animalelor: o aberație morală
34. O retrospectivă: efectele creșterii industriale a animalelor și ale alimentației din carne asupra sărăciei, mediului și sănătății
35. Egoismul instituționalizat
VI. Să construim o societate mai altruistă
36. Virtuțile cooperării
37. O educație luminată
38. Combaterea inegalităților
39. Spre o economie altruistă
40. Simplitatea voluntară și fericită
41. Altruismul față de generațiile viitoare
42. O armonie durabilă
43. Angajament local, responsabilitate globală
Concluzie: Să îndrăznim altruismul
Note
Sursele figurilor
Bibliografie
Mulțumiri
MATTHIEU RICARD, scriitor prolific, traducător și fotograf, s-a născut la 15 februarie 1946, în localitatea Aix-les-Bains (Franța) și a crescut printre personalitățile și ideile cercurilor intelectuale franceze ale acelei epoci. Părinții săi sunt pictorița Yahne Le Toumelin (n. 1923) și Jean-François Revel (1924-2006), filosof, scriitor, academician și membru al Rezistenței franceze împotriva fascismului și hitlerismului. Din familia sa de iluștri artiști și literați mai fac parte sora sa, poeta Ève Ricard (n. 1948), și unchiul său, navigatorul temerar Jacques-Yves Le Toumelin (1920-2009). Acestuia din urmă îi datorează primele contacte cu universul spiritualității, prin opera lui René Guénon, pe care navigatorul îl citea cu pasiune.
La vârsta de 21 de ani, în 1967, întreprinde prima călătorie în India și-l întâlnește, cu această ocazie, pe Kangyur Rinpoche, cel care va fi mentorul său. În același an, mama sa, Yahne Le Toumelin, devine călugăriță budistă la mănăstirea Rumtek din Sikkim, India de nord, în Munții Himalaya.
Revine în Franța și își efectuează studiile de medicină, finalizate cu un doctorat în genetică moleculară, sub îndrumarea profesorului François Jacob (Premiul Nobel pentru Medicină).
Din anul 1972 se stabilește în Regiunea Tibetului, iar în 1979 devine călugăr rezident la mănăstirea Shechen, în Nepal. Învață limba tibetană și practică budismul cu mari maeștri spirituali, dintre care învățații Kangyur Rinpoche și Dilgo Khyentse Rinpoche. Vreme de cincisprezece ani, trăiește cu 30 de euro lunar, banii economisiți din șase luni de salariu de la CNRS (Centrul Național de Cercetare Științifică) din Franța.
Din anul 1989 este translatorul în limba franceză al lui Tenzin Gyatso, al paisprezecelea Dalai Lama, iar în 2000 înființează asociația umanitară Karuna-Shechen. Din același an, este membru al Mind and Life Institute, o organizație non-profit din Statele Unite, care promovează științele contemplative, prin medierea conlucrării dintre știință și budism. În această calitate, participă la numeroase studii vizând efectele antrenamentului minții asupra echilibrului emoțional, neuroplasticității și procesului de îmbătrânire.
Matthieu Ricard a publicat o serie de lucrări originale și traduceri ale unor opere fundamentale din limba tibetană, care se bucură de succes internațional. Toate drepturile de autor rezultate le consacră, prin intermediul asociației Karuna-Shechen, unui număr de două sute de proiecte umanitate în Tibet, India și Nepal, de care beneficiază două sute cincizeci de mii de persoane defavorizate anual (construcția unor spitale, școli, orfelinate, centre de îngrijire a persoanelor vârstnice, poduri).
Prin cărțile publicate și prin întreaga sa activitate profund umanistă, Matthieu Ricard reușește să semene în mintea publicului larg germenii unei gândiri libere și altruiste.
De același autor, la Editura Școala Ardeleană: Drumuri spirituale. Mică antologie din cele mai frumoase texte tibetane și Arta Meditației. De ce să meditezi? La ce anume? În ce fel? (trad.: Alexandra Medrea, 2018). În curs de apariție: Pledoarie pentru fericire și Rătăcitorul iluminat. Viața și învățăturile lui Patrul Rinpoche (trad.: Doina-Elisabeta Mihalcea).
NOUA SPIRITUALITATE este emanația unei Noi Științe care s-a conturat îndeosebi către sfârșitul secolului abia încheiat. Sunt aduse tot mai multe argumente care pledează pentru originea spirituală a Universului.
Viziunea materialistă asupra lumii a permis crearea unei civilizații tehnologice avansate, cu indubitabile avantaje pentru ameliorarea condiției umane. În același timp însă, filosofia care a motivat-o nu a reușit să evite actuala criză globală. Suntem tot mai nesiguri pe destinul nostru, mai angoasați, mai aproape de autodistrugere.
Colecția noastră se deschide, așadar, tuturor cărților menite să propună o soluție de ieșire din impasul lumii contemporane, să avanseze o ipoteză coerentă sau să adauge o nouă valență demersului spre o lume mai bună.
Nimic nu se va schimba în drama lumii actuale dacă rămânem la aceeași gândire. Acesta este motivul pentru care toți comentatorii fenomenului social optează pentru o Nouă Spiritualitate. Respectul pentru viață, nevoia de schimbare a fiecăruia dintre noi în acord cu Legea fundamentală a Universului, care postulează înfăptuirea binelui, a frumosului, a armoniei, și nu a urii și a dezbinării, constituie esența Noii Spiritualități. (DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN)