Arta sa trada omul care priveste viata de foarte departe, de foarte sus, in felul lui Goethe. (...) In acest regat al artei, neatins de intamplarile capricioase ale vietii, ni se pare ca domneste uneori o lumina prea uniforma. Sunt Campiile Elizee: te odihnesti de zbuciumul vietii, dar il regreti deseori. Insa nu exista oare ceva miscator, emotionant, in spectacolul acestui maestru senin in mijlocul durerilor, ramanand cu fruntea fara cute si cu inima fara griji?