E iarnă și a nins din belșug, doar șoriceii mai bătrâni își mai aduc aminte de o zăpadă atât de mare. Ca să ajungă unii la alții și mai ales la proviziile din Buturugă, șoriceii trebuie să sape galerii prin zăpada adâncă. Care, pentru unii dintre șoricei, cei mai mici, cum e Fred, e chiar prima zăpadă. Ce bucurie! Săniuș, cazemate, bătăi cu bulgări… Și mai vine și marele Bal al Zăpezii, în marea Sală de Gheață. Dans, muzică și mese pline de bunătăți! Sub pătura groasă de nea, în miezul iernii, Desișul de Muri freamătă de viață.

Desișul de Muri este un crâng spinos și încâlcit care desparte câmpul de malul pârâului. De multă vreme, în rădăcinile și trunchiurile copacilor de aici și-au făcut casă câteva familii de șoricei. Șoriceii din Desișul de Muri sunt buni gospodari. Când vremea e bună, adună fructe de pădure, nuci, alune și flori de pe câmpurile din jur, din care pregătesc dulcețuri, murături și conserve, păstrate apoi la loc sigur în magazia din Buturugă pentru lunile de iarnă.

Șoriceii sunt harnici și trebăluiesc încoace și-ncolo toată ziua, dar își fac timp și pentru jocuri și petreceri. Fie că e vorba de ziua unui șoricel, fie de o nuntă așteptată cu nerăbdare sau doar de prima zi a unui nou anotimp, șoriceii se bucură de orice prilej pentru a se întâlni și a sărbători împreună cu mese întinse și voie bună.