Retipărirea narațiunii Pustnicul Pafnuție și ucenicul său, Ilarion, în cunoscuta de-acum colecție, Mica Romă XXI, coordonată de Cristian Bădiliță, asigură cărții locul pe care îl merită în literatura română. În plus, ediția de față are meritul de a relua varianta științifică a cărții, plecând de la manuscrisul inițial.

Pentru a da credibilitate narațiunii sale, scriitorul spune, la începutul capitolului XI: „Povestea din această carte e făcută pe urmele unor vechi însemnări, aflate pe foile mucegăite ale unei bucoavne groase dintr-o sfântă mânăstire. Cartea poate avea trei sute de ani. Foile tipărite sunt în limba slavonească, iar cele netipărite, de la sfârșitul cărții, poartă însemnări în graiul nostru. […] Dar cea mai lungă însemnare vorbește despre pustnicul Pafnuție și ucenicul său, Ilarion. Și la sfârșit se arată cum acest ucenic, Ilarion, întors în lume în puterea bărbăției, a venit iar și s-a așezat la acea Sf. Mânăstire, ca monah, făcându-i danii multe, și fiind el acum cunoscut cu numele de Ilarion Ciungul.”