A fost publicat pentru prima oară în Gazeta Polska, din martie 1895 până în februarie 1896.
TITLUL romanului face aluzie la un text apocrif medieval în care se relatează cum Apostolul Petru încearcă să fugă din Roma în vremea persecuțiilor împotriva creștinilor. Pe drum, i-ar fi ieșit în cale Iisus Hristos, pe care Apostolul îl întreabă „Quo vadis, Domine?” (Unde mergi, Doamne?). Mântuitorul i-ar fi răspuns „La Roma, ca să fiu răstignit din nou”. Rușinat de lașitatea de care ar fi dat dovadă fugind, Petru se întoarce, ca să moară ca martir, împlinindu-și misiunea de apostolat.
SURSA DE INSPIRAȚIE a romanului au constituit-o persecuțiile la care au fost supuși creștinii în timpul împăratului roman Nero. Pentru scrierea monumentalului roman, Sienkiewicz a cercetat și s-a documentat foarte mult asupra faptelor istorice, inclusiv citindu-i pe Tacitus și pe Suetonius în latina originală și călătorind în repetate rânduri la Roma, pentru a studia îndeaproape cetatea.
ACȚIUNEA se petrece în jurul anului 64 – ultimii ani de domnie ai lui Nero – și descrie, pe fundalul istoric al Romei decadente, povestea de dragoste foarte bogat detaliată dintre o tânără creștină – Ligia – și un patrician roman – Marcus Vinicius. Personajele fictive se întâlnesc în roman cu personaje istorice, precum împăratul Nero, Petronius (Petroniu, considerat autorul romanului Satyricon) sau Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Marcus Vinicius se întoarce de la război la Roma, unde o cunoaște pe Ligia, de care se îndrăgostește. Calina, care era numită Ligia pentru că era fiica răposatului rege al ligienilor, un trib barbar, era ostatică a împăratului roman, însă, în secret, se și convertise la credința creștină. Deși Ligia ajunge să simtă și ea iubire față de Vinicius, care făcuse o pasiune mistuitoare și posesivă pentru ea, nu îl poate accepta decât atunci când patricianul va ajunge să îi împărtășească credința. După nenumărate obstacole de viață și de moarte pe care tinerii îndrăgostiți le au de înfruntat, Vinicius, botezat de Apostolul Petru însuși, își va uni soarta cu Ligia.
TRADUCERI: foarte numeroase, în 60 de limbi până în prezent, inclusiv în latină, idiș și esperanto.
„Firește, am citit Quo vadis, iar, mai târziu, am recitit-o de mai multe ori [...]. Este o carte care a făcut și va mai face încă mult bine. Mi se spune că se tipărește iarăși și că se vinde în toate limbile. Mă bucur, nu doar ca polonez, ci și ca bun creștin.” Papa Ioan Paul al II-lea
„Într-o bună zi, am înțeles că Sienkiewicz cunoștea de mult răspunsul la întrebarea «De ce scriem?». Pentru îmbărbătarea inimilor. Aceasta se referă la fiecare dintre noi.” William Faulkner
Quo vadis este „o operă vizionară. Splendidă și monumentală. Emanând o adâncă spiritualitate. Iradiază iubirea și binele. Profundă în nobila ei înțelepciune. Fermecătoare prin bogăția frumosului neobișnuit care produce impresii și trăiri estetice de neuitat.” Lech Ludorowski