Vasili Grossman, cunoscut mai ales pentru romanul său monumental Viață și destin, apare în Războiul prin ochii unui scriitor nu ca autor de ficțiune, ci ca un observator pătrunzător și cronicar al Frontului de Est în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Compilată și editată de Antony Beevor și Luba Vinogradova, această carte se bazează pe notițele de război ale lui Grossman — înregistrări brute, imediate și profund umane ale unui jurnalist care a petrecut aproape întregul război alături de trupele sovietice.

Inițial declarat inapt pentru serviciul militar, Grossman a devenit corespondent de război pentru Krasnaia Zvezda (Steaua Roșie), ziarul oficial al Armatei Roșii. De-a lungul a patru ani, a fost martor la unele dintre cele mai cruciale și cutremurătoare momente ale războiului: înfrângerile devastatoare din 1941, apărarea Moscovei, ruinele însângerate ale Stalingradului, uriașa bătălie de tancuri de la Kursk și eliberarea teritoriilor ocupate de naziști, unde a descoperit dovezi ale Holocaustului — inclusiv soarta tragică a propriei sale mame.

Identitatea sa evreiască și claritatea morală au făcut ca relatările sale despre Holocaust să fie deosebit de zguduitoare. Raportul său despre Treblinka, considerat unul dintre cele mai timpurii și detaliate, a fost folosit ulterior ca probă la Procesele de la Nürnberg.

Războiul prin ochii unui scriitor nu este doar o cronică a bătăliilor; este o realizare literară și istorică. Cartea prezintă ceea ce Grossman numea „adevărul crud al războiului”, fără înfrumusețări și fără filtrul ideologic. Scrierile sale îmbină empatia, claritatea și onestitatea brutală - calități care transformă această colecție de însemnări într-una dintre cele mai puternice mărturii directe ale celui de-Al Doilea Război Mondial.