Profesorul Marius Turda de la Oxford Brookes University este unul dintre cei mai avizați specialiști din lume în istoria eugeniei și a rasismului. Noua sa carte dedicată mișcării eugenice din Ungaria în deceniile premergătoare Primului Război Mondial este în primul rând o contribuție științifică importantă la cunoașterea școlii eugenice maghiare și a racordării acesteia la curentele existente pe plan mondial. În al doilea rând, lucrarea este valoroasă fiindcă devoalează modul în care politica a fuzionat cu știința la începutul secolului XX și a oferit guvernanților de la Budapesta „argumente” care să susțină dominația maghiară în Europa Centrală în detrimentul slovacilor, românilor, sârbilor, croaților. Eșecul Ungariei în 4 iunie 1920 la Trianon se explică, dincolo de recunoașterea de către statele aliate învingătoare a principiilor democratice lansate de Woodrow Wilson, și prin cantonarea cu obstinație a delegației maghiare la Conferința de Pace în susținerea unor argumente eugenice despre presupusa supremație a rasei maghiare superioare în raport cu națiunile inferioare din teritoriile stăpânite până la 1918. (Prof. univ. dr. IOAN BOLOVAN, membru corespondent al Academiei Române)

Cartea lui Marius Turda tratează noi aspecte ale istoriei eugeniei, încercând să surprindă modul în care eugenia maghiară poate pune în evidență contexte culturale, politice și naționale. Autorul nu doar că ne prezintă un model teoretic bine gândit al cercetării eugeniei, dar – prin abordarea critică a surselor – ne prezintă o atitudine științifică postmodernă față de cunoaștere: o prezență autoreflexivă a istoricului ce pune întrebări noi, se îndoiește de paradigmele și cadrele teoretice anterioare și nu se revendică de la abordări istorice preexistente. Autorul acestei cărți este un istoric care a reușit să vorbească – prin exemplele eugeniei – despre probleme delicate cum sunt naționalismul și rasismul, fără a adopta o poziție moralizatoare în evaluarea lor. Această atitudine științifică ne inspiră să pornim și noi pe acest drum captivant al cunoașterii istorice. (Dr. ZSUZSA BOKOR, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale)

Această carte încearcă să contrabalanseze ignorarea sistematică de către istoriografia maghiară a întregii dezbateri asupra diverselor teorii eugenice de îmbunătățire națională din ultimele două decenii ale Monarhiei Austro-Ungare. Era necesar un studiu detaliat despre interpretările eugenice din Ungaria începutului de secol XX, pentru a înțelege mai bine ceea ce a fost, la urma urmei, un proiect cu mult mai răspândit atât la nivel european, cât și global, și anume extinderea atribuțiilor biologice ale statului modern. Eugenia modernă și-a tras seva din asocierea teoriilor evoluționiste și a cercetării științifice privind ereditatea umană cu criticile sociale, culturale și naționaliste ale modernității. În mod corespunzător, eugeniştii au abordat nu numai subiecte științifice legate de mecanismele eredității și evoluției umane, ci și probleme specifice societății maghiare din acea perioadă. Această ideologie eugenică a urmărit astfel să ofere o viziune socială totalizantă, progresivă și rațională asupra prezentului, dar mai ales asupra viitorului societății maghiare moderne.
Intervalul de timp de care ne ocupăm aici are o importanţă aparte pentru istoria Ungariei. În 1900, Ungaria era o putere europeană cu pretenții imperiale; în schimb, în 1919, ea a fost redusă la statutul unei țări mici a Europei Centrale, aproape zdrobită de profundele schimbări teritoriale, sociale și naționale de după Primul război Mondial. Cu toate acestea, în intervalul acestor două decenii, Ungaria cunoscuse o perioadă remarcabilă de preponderență culturală în Europa Centrală, context în care Budapesta a și devenit metropola impresionantă pe care o cunoaștem astăzi. Or, eugenia a fost o parte integrantă a acestei dinamice transformări istorice, ea servind ca intermediar în transmiterea unor mesaje sociale și biologice care au depășit diferențele ideologice ale timpului. Eugeniștii maghiari au propus o interpretare națională a aplicării eugeniei în societate, aceasta având drept scop soluţionarea, pe durată lungă, a problemelor economice, sociale și medicale specifice societății maghiare. (MARIUS TURDA)