In intentia de a raspunde cerintelor jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si de a se conforma prevederilor Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in privinta asigurarii celeritatii procesului penal prin desfasurarea acestuia intr-un termen rezonabil, actualul legiuitor roman a reconfigurat sistemul cailor de atac, reducand numarul gradelor de jurisdictie. in acest context, noua legislatie procesual penala prevede o singura cale de atac ordinara – apelul, recursul devenind astfel cale extraordinara de atac, sub denumirea de „recurs in casatie”, exercitat doar in cazuri anume prevazute de lege si numai pentru motive de nelegalitate. Lucrarea Recursul in casatie in noul Cod de procedura penala trateaza institutia recursului in casatie atat sub aspect teoretic, cat si din perspectiva aplicarii in practica, printr-o abordare comparativa cu institutia recursului.