După două decenii putem afirma că drumul parcurs în edificarea şi afirmarea independenţei de stat s-a dovedit a fi foarte dificil. Pentru mulţi rămâne încă actuală întrebarea: De ce tranziţia Republicii Moldova de la un regim politic totalitar la unul democratic este atât de anevoioasă? La această întrebare există mai multe răspunsuri, generate de caracterul reformelor politice, economice, sociale şi culturale. Unul dintre aceste răspunsuri ţine de domeniul istoriei şi memoriei colective şi de ceea ce a însemnat pentru locuitorii fostei republici unionale regimul totalitar comunist. Perceperea trecutului este condiţionată de experienţa şi cunoştinţele fiecărui om, ale fiecărei familii şi comunităţi în parte etc. Deşi PCUS a tins să construiască o societate egalitară sub toate aspectele, viziunile asupra acestui regim au fost şi rămân a fi diferite. După evenimentele din august 1991, s-a crezut în colapsul sovietic şi în detaşarea definitivă de trecutul totalitar, realităţile însă s-au dovedit a fi altele.
Din perspectiva unei abordări istorice, bazată pe documente, este dificil să discuţi despre ultimele două decenii, când încă multe arhive nu sunt accesibile. Dar, autorul a urmărit cu atenţie mass media, programele partidelor politice, sondajele de opinie etc., ceea ce i-a permis să evidenţieze un şir de particularităţi, atât generale (trend-uri), cât şi specifice regimurilor de guvernare din Republica Moldova...
Prezentarea a numeroase aspecte privind dinamica politică de la Chişinău demonstrează faptul că autorul lucrării este un fin observator şi un analist atent la tot ceea ce se petrece în Republica Moldova. Abordarea retrospectivă a celor 22 de ani reprezintă o primă istorie politică a tânărului stat şi constituie un instrument eficient de cunoaştere şi înţelegere a situaţiei din Republica Moldova.
Sergiu Musteaţă