Într-un peisaj în care expozițiile arhitecturale devin tot mai des exerciții de comunicare cu impact vizual rapid, construite pentru consum mediatic ușor de transmis pe rețelele sociale (instagramabile, adică), participările României la Bienala de Arhitectură de la Veneția din ultimii ani s-au remarcat printr-o preocupare constantă pentru interogarea formatului, nu doar a conținutului. Pavilionul național a devenit, pe rând, ecran, laborator, scenă, instalație afectivă sau mediu pedagogic, în funcție de echipele curatoare și de contextul edițiilor succesive.
Dosarul igloo #226 propune o (dez)arhivare reflexivă a acestor prezențe, urmărind, în rama unei cronologii inverse (2025-2010), un corpus relevant de teme: reîntoarcerea la desen ca gest de reflexie (Human Scale, 2025), resemnificarea obiectelor și ideilor uitate (Aici – Acum – Acolo, 2023), mobilitatea și transformarea comunităților (Fading Borders, 2021), relația cu memoria urbană (Mnemonics, 2018), explorarea teatral[1]ironică a autoreprezentării (Selfie Automaton, 2016), raportarea critică la moștenirea modernității (Site Under Construction, 2014), scara intimității arhitecturale (1:1, 2010). Toate aceste proiecte nu doar că documentează o evoluție tematică, dar conturează voci curatoriale tot mai articulate și conștiente de condiția arhitecturii în raport cu societatea.
În igloo #226 mai poți descoperi rubricile noastre despre arhitectură, design și patrimoniu din România, proiecte internaționale, interviuri și actualități din artele vizuale sau rubrica noastră de călătorie, igloo înCerc.
Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură.
SUMAR
Editorial
Eu știu mai bine! (de Bruno Andreșoiu)
Agendă
Adaptive reuse. Spațiu și istorie în romanul Milioanele arlechinului
„Cât timp încape într-un obiect?”
Un joc cu reguli instabile: Sauver la Princesse
Zece ani de experimente urbane. RDW x Concéntrico: spații comune, întrebări împărtășite
Dormant Dialogues – Obiectul care așteaptă
Ecouri în spațiu: despre șoapte, memorie și responsabilitate curatorială
Din România
Arhitectură
Un cămin inteligent, la Brașov
Recuperarea unei locuințe și a unei șuri la țară, în județul Cluj
Memorie și atmosferă. Școala veche din Tohani
Compoziție în doi (timpi): un duo locativ într-un singur gest arhitectural
Le Pélican sportif. Sau despre cum a ajuns o pasăre dolofană simbolul (în franceză, al) celei mai noi baze sportive din Tulcea
Interior
O nouă experiență de retail: Flagship store Ami Amalia
Patrimoniu
Restaurarea Cazinoului din Constanța. Readucerea experienței Art Nouveau
în viața publicului
Spațiu public
Piatră, sticlă, apă. Amenajarea Piațetei Independenței din Oradea
Design
Grădina de simboluri: bijuterie by Sorina Cotea
Business
Primavera Development – echilibrul asumat între viziune arhitecturală, exigențe financiare și responsabilitate față de oraș
În dialog
Arhitectură și filosofie. Călătorie în „propriul șantier lăuntric”/ Cosmin Pavel – Ștefan Vianu
Dosar
Arhivă: România la Bienala de Arhitectură de la Veneția
Arhiva deschisă: Pavilionul României între memorie, experiment și poziționare critică
Ziduri albe, cămăși negre
2025. Human Scale: Desenul ca instrument de gândire
2023. Acum – Aici – Acolo. Invenții uitate, viitoruri latente
2021. Fading Borders. Migrație, patrimoniu și viitorul locuirii
2018. Mnemonics. Interstiții arhitecturale și afective
2016. Mecanisme și dorințe: Selfie Automaton
2014. Site Under Construction. Șantierul modernității rămâne deschis
2010. 94 de metri pătrați de intimitate arhitecturală: 1:1
Seen City
Orașul mașinilor
Internațional
Arhitectură
La firul ierbii. Spectacolul arhitectural al stadioanelor
Hainele noi ale unei legende – stadionul Santiago Bernabéu
SAP Garden, o nouă arenă sportivă în Olympiapark, München
Sport la Dunăre: Stadionul Național de Atletism din Budapesta
igloo înCerc
Vederi din Țara Ovăzului
deStat: O casă inimoasă: House by the Church, Criț
deGustat: Slow Food în Șura Albă
deAflat: Săptămâna Haferland, un festival fermecător
deVăzut: În vizită la bisericile fortificate din Țara Ovăzului